Masacrul de la Letea: „Unde e doamna Băsescu, marea iubitoare de cai?“

Unde e doamna Băsescu, marea iubitoare de cai

Poliţiştii din Brăila spun că nu au găsit nereguli în ceceea ce priveşste actele, dar au întocmit dosar penal şoferului pentru rele tratamente aplicate animalelor, conform legii 205/2004. Acesta riscă amendă de până la 2000 de lei şi închisoare între şase luni si 3 ani. Conform inspectorului Jenel Sogor, transportatorul n-a respectat pauzele şi condiţiile de spaţiu, hrană si adapare pentru caii ţinuţi în TIR mai bine de 24 de ore. "DSV Braila a preluat diligenţele din acest punct. Caii vor fi duşi la o fermă de animale din Urleasca până la clarificarea situaţiei", a spus purtătorul de cuvânt al IJP Braila.

Camionul cu cai de la Letea a fost oprit in localitatea Ianca, judetul Braila. Politia din localitate, Politia Animalelor si Directia Sanitar Veterinara Braila au interceptat TIR-ul in aceasta dimineata, iar caii au fost dati jos din masina pentru a fi hraniti si ingrijiti intr-un tarc. “Am constatat mai multe nereguli privind acest transport: animalelor nu li s-a asigurat rezerva de apa si furaje, erau puse la un loc animale adulte cu tineret. Urmeaza sa verificam si actele de transport care sunt acum la Politie si unde, la prima vedere am observant ca exista mai multi vanzatori cu acelasi CNP”, a declarat pentru Jurnalul national Dragos Frigioiu, consilier la DSV Braila. Acesta a adaugat ca in documente vanzatori erau mai multi localnici din Letea, iar la cumparator nu figura nimic, fiind trecuta doar destinatia - abator. "Cine a organizat acest circ, a vrut sa-si rotunjeasca veniturile d epe urma cailor", explica Frigioiu. “E trist si vessel in acelasi timp sa vedem caii pe pajiste dupa atatea ore de chin. O iapa a murit si alta, gestanta, trage sa moara. E o mizerie de nedescris in camion si multe animale sunt ranite grav de la modul cum au fost incarcate. Vreo 4-5 manji au rani urate”, a precizat Kuki Barbuceanu, director Vier Pfoten. La inceputul saptamanii viitoare animalelor li se va face contraexpertiza analizelor, cele cu adevarat bolnave vor fi trimise la abator, iar pentru restul se va cauta o solutie de a fi intorsi in Delta. In acest timp, caii vor ramane intr-o ferma din Braila. Soferul camionului ce ducea caii la abator a predat actele politiei si a plecat de la fata locului.



UPDATE 17.25: Samsarul care a cumpărat caii de la localnicii din Letea refuză orice negociere privind răscumpărarea animalelor aflate în drum spre abator.

UPDATE 13.45: Poliţia Animalelor solicită verificarea de către Poliţia Rutieră a documentelor de transport şi cere abatoarelor să stopeze sacrificarea de cabaline până vor reuşi să verifice în ce condiţii au fost transportaţi caii de la Letea.

Preşedintele Poliţiei Animalelor reclamă mai multe nereguli, printre care proprietatea asupra cailor, şi a cerut ajutorul Poliţiei Rutiere să oprească în trafic TIR-ul cu cai. "Am făcut solicitare către toate abatoarele din România să nu aprobe niciun sacrificiu de cai, medicii veterinari care aprobă aşa ceva pot răspunde penal. Nu ni s-a răspuns până în acest moment. Cert e că autorităţile din Tulcea u încercat să dea o formă de legalitate acestui masacru”, declară şeful Poliţiei Animalelor Emilian Prodan.

UPDATE 12.00 : TIR-ul ce transportă caii sălbatici din Letea se îndreaptă spre Tulcea, unde se estimează că vor ajunge în jurul orei 15:00. În acest moment există mai multe variante privind abatoarele către care se îndreaptă animalele: Alexandria, Deva sau Braşov.

Cu puţin timp în urmă, la Prefectura Tulcea s-a încheiat un protocol între autorităţile locale şi Fundaţia Vier Pfoten pentru evitarea uciderii cailor din zonă.
"S-a luat decizia ca animalele din Letea să fie prinse, identificate de către proprietari, atunci când e cazul, microcipate. Cailor li se vor recolta probe, iar cei bolnavi şi nerevendicaţi vor ajunge la abator. Restul armăsarilor vor fi castraţi şi eliberaţi o dată cu iepele sănătoase" a declarat Kuki Bărbuceanu, directorul ONG-ului.

Din păcate, pentru cei aproape 50 de cai încărcaţi în TIR cu destinaţia abator nu se mai poate face nimic. "E o portiţă în lege care spune că animalele sănătoase nu pot circula decât dacă li s-au făcut analize la sânge în intervalul de 3 luni. Vom vedea ce putem face", precizează Bărbuceanu, aflat la Tulcea în aşteptarea transportului.



"Ăia din Texas sunt cai sălbatici. Ăsta e calul meu"

Un cal negru, lucios, cu o stea albă în frunte, se smuceşte între barele strâmte de fier. Un localnic l-a revendicat şi vrea să-i pună hamurile, pentru a-l duce acasă. Nu l-a îngrijit niciodată, nu l-a ţesălat, însă zice că i-a dat drumul în urmă cu trei ani. A fost nevoie doar să declare la primărie că e al lui şi, gata, s-a trezit proprietar. Pe lângă calul nărăvaş, pe care spune că-l va păstra, şi-a mai însuşit încă alţi zece cai de pe câmp şi i-a vândut unui samsar ce-i va duce la abator. Pentru fiecare exemplar vândut, săteanul a primit în jur de 2 milioane, în funcţie de kilograme.

Pentru Cosmin, samsarul, ziua de joi a fost un chin. N-a mai păţit niciodată câte i s-au întâmplat acum, la un transport de cai: ONG-uri, presă, cai neascultători, zvonuri că abatoarele nu-i mai primesc animalele cumpăra­te, toate pe capul lui năduşit. Se consolează cu gândul că profitul de pe urma animalelor va spăla toată nemul­ţumirea: de la abatorul din Ardeal, unde va transporta animalele, va lua carcasele şi le va exporta în Italia. Ita­­lienii nu se uită la bani când vine vorba de aşa delicatesă.

Ţintatul negru se zbate în funie şi mai are puţin şi se spânzură. Ţăranul nu-l slăbeşte. Cei peste 40 de cai din ţarcul mare se întorc cu cozile spre el şi încep să se agite, când văd aşa mulţi oameni în jur. "E calul meu. I-am dat drumul acum trei ani liber, că era mânz şi n-aveam ce să fac cu el. Acuma mi-l iau înapoi. E normal că s-a sălbăticit puţin, dar o să plec de-aici călare pe el", spune, încrezător, ţăranul.

Îl ajută şi unul din samsari, Sebastian, care spune că oamenii din zonă îşi ştiu animalele după urechile cres­tate sau după alte "semne particulare". De-aia acum, când pot câştiga bani de pe urma lor, mulţi îşi amintesc că au un cal rotat, altul ţintat. "Ce să-i fac, să-l iau în braţe?", spune omul, din ce în ce mai enervat pe îndărătnicia armăsarului. "Ce tot îi daţi înainte cu cal sălbatic? Îi sălbatic din p.... E calul meu. Ăia din Texas sunt cai sălbatici", se aprinde omul, în timp ce calul se trânteşte pe jos şi aproape se spânzură cu funia. Calul e legat tătăreşte, de buza de jos şi e tras fără milă când se dă înapoi din calea hăţurilor.

Vinerea trecută, Cosmin, cel care coordonează încărcarea cailor, spune că săteni din Cardon şi Letea au venit şi şi-au revendicat caii pe alese. Animalele au fost cipate, băgate în ţarc şi vândute. "Capturarea a fost foarte prost gândită. E în perioada montei şi animalele sunt foarte agresive. Iată, ce fac ei acum se cheamă rele tratamente", spune medicul veterinar Ştefan Răileanu, arătând spre animalele care, înnebunite, rup barele ţarcului şi-şi rănesc picioarele.

Răileanu crede că singura scăpare a acestor animale ar fi să fie clasificate drept specie protejată. "Trebuie studii ştiinţifice, durează câţiva ani, dar se poate face. Caii de acest fel, sălbatici şi semisălbatici, nu mai găsim în Europa. Există mărturii scrise, din 1860, că ar exista cai sălbatici în zonă. Nu sunt mai mulţi de o mie, nicidecum 4.000, cum au mai spus alţii", precizează Răileanu.

Mânjii, răniţi după aproape zece zile în care au fost ţinuţi laolaltă cu armăsarii şi iepele, au fost închişi în tirul care a venit să-i transporte la abator. Deşi s-a spus că ei nu vor ajunge la tăiere, în iureşul încercărilor de a băga animalele în TIR, nu se mai ţine cont că mânjii sunt târâţi, majoritatea, în maşină. Câţiva sunt scoşi din ţarc şi, de ochii lumii, sătenii spun că se vor îngriji de ei până se fac mari. Cel mai probabil, căluţii vor sfârşi tot în câmp, vor fi revendicaţi la un moment dat şi vor ajunge, în cele din urmă, salam.

Caii de la Letea sunt transportaţi la abatorul Ucea din Braşov, conform samsarilor. Deşi iniţial conducerea abatorului a negat informaţia că ar fi cumpărat caii sălbatici sau sălbăticiţi, ulterior, samsarii au confirmat că au primit aprobarea de la abator pentru a transporta caii acolo. Direcţia Sanitar-Veterinară Tulcea a spus că transportul va ajunge la un abator în Braşov şi unul din Hunedoara (în localitatea Nojag, cel mai probabil).

Încărcarea cailor în camion nu seamănă cu scenele semeţe de vest sălbatic. Un pâlc de cai sfrijiţi şi speriaţi sunt biciuiţi şi înţepaţi să urce pe rampa camionului. Mânjii se adăpostesc temători după iepele înspăi­mântate. "Hai mă, mai repede, că n-am toată ziua. La băut e primul, dar la treabă... Calu’ mă-tii...", se agită câţi­va săteni, în timp ce se aţin la gura camionului cu bâte şi biciuşti. Şi-au primit plata pentru animalele abando­nate, pentru îngrijirea cărora n-au mişcat un pai, aşa că merită efortul de câteva ore.

"Caii trebuie scoşi din pădure. Pădurea Letea e primul sit protejat declarat din România şi acum se distruge. Aici nu e habitatul calului, din cauza lui au dispărut specii protejate. Ce vedem noi acum e indiferenţa şi incapacitatea autorităţilor de a rezolva o problemă. S-ar putea rezolva altfel, fără a chinui animalele, în timp", spune Dan Bărbulescu de la organizaţia Salvaţi Delta. "Islazul de pe grind s-a micşorat simţitor, arborii sunt roşi de cai, specii de plante din Letea au dispărut. Caii trebuie împuţinaţi, dacă vrem să ridicăm un stigmat de pe această zonă", explică cercetătorul Viorel Roşca.

Cristian Tetelea, de la WWF, crede că problema e exagerată. "Nu sunt singurii cai sălbatici din Europa, mai sunt în Ungaria. Însă eliminarea acestor animale nu rezolvă problema de fond: supra-păşunarea în ariile protejate", precizează Tetelea.

Răbdarea celor care urcă animalele în tir, în amiaza aprinsă, se termină. Bat caii fără milă, iar animalele, bez­metice, ies majoritatea din remorca cu gratii. Un copil vine din sat cu o şaretă trasă de un cal şi se apropie să mângâie un mânz prin zăbrelele ţarcului. S-a ataşat de noaten, dar un vecin îl izgoneşte pe câmp, departe. Nu visează să aibă maşină, ci şi-ar dori un cal al lui, să-l crească.

În tot satul Letea sunt maşini cât să le numeri pe degetele de la o mână, iar sătenii se deplasează cu căruţe trase de cai. Costul transportului la capătul lumii, pe ape sau pe uscat, rivalizează cu costul unui bilet de avion la Paris. Aşa că bietele cabaline sunt apreciate atâtă timp cât trag la şaretă, nu pentru valoarea estetică. "Ne sunt dragi caii, dar nu-i putem ţine pe toţi. Dacă moare bătrâna de la casa asta, are două iepe, copiii ei nu mai vin în sat. Caii rămân de izbelişte şi se sălbăticesc. Ne rad păşunile, ne pun la pământ grădinile. Ne gândim la cai, dar trebuie să ne gândim şi la oameni", spune un localnic.

 Este vorba despre 51 de cai adulti si 20 de manji pe care, initial, localnicii i-au prins din padure iar autoritatile din comuna C.A. Rossetti, de care apartine satul Letea, i-au tinut in tarcuri in conditii infernale: fara mancare, in grupuri amestecate, armasarii batandu-se intre ei, provocandu-si rani grave si calcand in picioare manjiie bat intre ei, unii au plagi multiple, exista si cai schiopi. Din punctul de vedere al protectiei animalelor, aceste lucruri reprezinta provocare de suferinte psihice, fizice, maltratare si schingiuire, infractiuni care se pedepsesc cu amenda intre 1.000 si 10.000 de lei si inchisoare intre sase luni si trei ani", a spus Kuki Barbuceanu.

 Pe de alta parte, Aurel Carlan, agent agricol din cadrul Primariei C.A. Rosetti, sustine ca, intr-adevar, caii au fost prinsi, dar ca acestia nu sunt maltratati. "Tarcul este prevazut cu adapatori (n.r. cazi din care beau animalele) si li se da si mancare. Dar ei nu prea mananca paie, deoarece sunt obisnuiti sa consume altceva in salbaticie. Ei consuma plopi si distrug padurea", a declarat agentul.

barbatul a povestit ca animalele apar din ce in ce mai des in localitate, provocand pagube, si ca ideal ar fi ca, din cei "aproape 2.000 de cai" care se afla acum in rezervatie, sa ramana o suta. "Sunt foarte frumosi, dar... Noi nu ii omoram pe plan local. Am vrut, prin actiunile astea, sa-i dam la carne", spune Carlan

Toti localnicii au vandut animalele unui singur proprietar, iar acesta a decis sa ii duca la abator, desi analizele de sange cerute Directia Sanitar Veterinara Tulcea, care ar fi trebuit sa soseasca ieri, nu erau gata nici in aceasta dimineata. In cazul in care analizele ar arata ca animalele sufera de anemie infectioasa (cunoscuta si ca SIDA cailor) ei ar trebui eutanasiati, potrivit prevederilor legii.

Fiecare cal valoreaza 100 de lei. Atat primeste fiecare localnic pentru animalul salbatic pe care l-a vandut pentru taiere in abator.

"Politia se pare ca nu poate face inca nimic. Inertia proverbiala isi va spune din nou cuvantul. Sansele ca ei sa scape sunt extrem de mici", a declarat, pentru REALITATEA.NET, Kuki Barbuceanu, coordonator de proiecte al asociatiei Vier Pfoten."Localnicii sunt proprietarii cailor salbatici, iar proprietarii vor sa ii vanda la abator. Este legal ce se intampla", a precizat Barbuceanu.

O parte din caii capturati vor fi dusi la un abator din judetul Brasov, iar ceilalti la abatorul Agrocompany aflat in Hunedoara, informeaz

 Conform legii pentru protectia animalelor, relele tratamente si cruzimile - provocarea de suferinte fizice si psihice, mutilarea si schinguirea animalelor, prezinta infractiune si se pedepseste cu o amenda penala de la 1.000 la 10.000 de lei sau cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani si confiscarea animalelor.

Padurea Letea, din Delta Dunarii, gazduieste circa 2.500 de cai salbatici, ultimii din Europa si o adevarata comoara naturala pentru Romania.


Internautii au creat pe facebook o pagina speciala dedicata masacrului de la Letea, sub titlul "SI CAII SE IMPUSCA, NU-I ASA? Sute. Mii de mail-uri pe adresa Presedintelui". Evenimentul este disponibil aici si are deja aproape 8.000 de participanti. Romanii indignati sunt rugati sa trimita o scrisoare deschisa presedintelui Basescu pentru a increrca sa opreasca uciderea animalelo

Preşedintele României



OPRIŢI UCIDEREA CAILOR DIN PĂDUREA LETEA



Domnule Preşedinte al României,


Cronometrul este pornit. Şaptezeci şi unu de cai sălbatici sunt condamnaţi la moarte. Acum se află în ţarcuri. Legaţi. Bătuţi. Flămânzi. Răniţi. Vreţi să vedeţi chinul la care sunt supuşi? Puteţi privi fotografiile care stau mărturie. Priviţi ochii acestor cai sălbatici, domnule Preşedinte. Douăzeci dintre ei sunt mânji. Camioanele îi vor duce mâine la abator şi vor fi măcelăriţi. România va fi din nou stropită de sânge. Vom fi din nou văzuţi ca un popor care distruge în loc să găsească soluţii. Vom fi din nou acuzaţi că nu avem suflet, nu avem Dumnezeu.


ONG-urile se plâng de stricăciunile pe care le fac hergheliile în Pădurea Letea. Localnicii învinşi de sărăcia anilor ’80 au lăsat liberi aceşti cai. Iar caii au supravieţuit. Au avut nevoie de hrană. S-au descurcat singuri. Au avut nevoie de adăpost. S-au descurcat singuri. În ultimii ani câteva asociaţii pentru drepturile animalelor au ajutat cu hrană. Cu proiecte şi soluţii concrete pentru mutarea cailor într-o pădure învecinată rezervaţiei Letea. Cu proiecte şi soluţii concrete pentru controlul reproducerii în aceste herghelii. Doar autorităţile din zonă n-au găsit mijloace să rezolve problema.


Însă acestea sunt detalii, domnule Preşedinte. Pot să mai aştepte. Cei şaptezeci de cai programaţi joi pentru abator, nu. Minutele lor sunt numărate. Desigur, nu noi am pornit cronometrul pentru aceşti cai. Nu noi i-am prins cu frânghii şi i-am bătut până la sânge. Nu noi mânuim în abator instrumentele pentru ucidere. Dar simplul fapt de a întoarce privirea ne-ar face părtaşi la o crimă. Conştiinţa noastră refuză o asemenea complicitate. De aceea ne adresăm Preşedintelui României.


Pădurea Letea este declarată monument al naturii. Se află sub protecţia UNESCO. Cine protejează hergheliile de cai sălbăticiţi care trăiesc aici? Tăierea unui copac din rezervaţia Letea este infracţiune. Ce cod trebuie să ne aducă aminte că uciderea a 71 de cai este o fărădelege care ne înjoseşte în faţa întregii lumi şi în faţa propriului suflet?


Domnule Preşedinte, ne adresăm dumneavoastră ca unei instanţe morale. O instanţă a omeniei. Autorităţile zonei nu s-au priceput ori nu s-au învrednicit să facă ce era mai bine pentru hergheliile din rezervaţia Letea. Legislaţia actuală nu e destul de clară sau nu are mecanismele atât de rapide şi eficiente pentru a salva acum cei 71 de cai. Dar omenia nu poate da greş. Omenia nu poate ridica din umeri când ţara noastră este pe punctul de a deveni scena unui nou masacru al necuvântătoarelor. Omenia nu poate tăcea în faţa suferinţei celor neajutoraţi. În faţa nedreptăţii.


Viaţa acestor făpturi e în mâna Domniei voastre. Vă rugăm să priviţi fotografiile celor 71 de condamnaţi. Priviţi ochii acestor cai sălbatici, domnule Preşedinte. Şi apoi hotărâţi dacă merită să mai alerge vreodată liberi sau merită să apuce drumul lăzilor frigorifice, feliaţi şi împachetaţi frumos în pungi de plastic pe care scrie Made în România. Ar mai fi aceea o ţară în care noi să ne simţim mândri că trăim, iar Domnia voastră că îi sunteţi Preşedinte?"